Grigore Antipa – inovatorul Muzeului National de Istorie Naturala

Etichete:, , , , , ,

Categories: Personalitati

Oameni de Stiinta romani_Centrul pentru Studii Complexe_Grigore Antipa

Sura foto: cultural.bzi.ro

Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botosani – d. 9 martie 1944, Bucuresti) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog si profesor universitar roman. Este savantul care a renovat total si instalat in 1906 Muzeul National de Istorie Naturala, care acum care ii poarta numele, in actualul sau lacas din Bucuresti.

Tineretea

Si-a petrecut copilaria la Botosani, intr-un cartier locuit de multi armeni si evrei, care l-au deprins cu limbile straine. Tatal sau era avocat, dar si-a pierdut devreme parintii si a fost crescut de matusi, intr-un mediu modest. Multumita fratelui sau mai mare, Nicolae, care era parazitolog, a obtinut o bursa regala si a facut studii universitare la Jena (Germania), cu celebrul naturalist Ernst Haeckel (1834-1919), inventatorul ecologiei. Si-a continuat cercetarile stiintifice in Franta si Italia. Din aceasta perioada dateaza un studiu al sau asupra evolutiei timusului la pesti.

Cariera

In apropierea insulei Capri (Italia), Antipa a descoperit o noua specie de meduza fixa, Capria sturdzii. El s-a consacrat studierii Dunarii si Marii Negre, participand in 1893 la o expeditie in jurul acestei mari, expeditie organizata de tarile riverane si care a durat noua luni. Regele Carol I i-a pus la dispozitie, pentru aceasta expeditie, crucisatorul Elisabeta. Cu aceasta ocazie a intreprins primele cercetari de biologie marina. Cele mai semnificative rezultate au fost obtinute in domeniul hidrobiologiei, el fiind considerat ca un precursor, in acest domeniu, atat in stiinta romaneasca, cat si in cea mondiala.

Antipa a infiintat in 1932 Institutul Biooceanografic din Constanta, cu cele doua rezervatii si statiuni de cercetari, cea de la Agigea (creata de Ioan Borcea) si cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervatia a fost distrusa, a doua este in ruine, dar rezervatia mai exista). Institutul Biooceanografic din Constanta a fost transformat in 1949 in Statiunea de Cercetari Maritime si Proiectari Piscicole, inglobata in 1970 in Institutul Roman de Cercetari Marine.

Grigore Antipa a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I si Ferdinand, un plan de exploatare rationala a pescariilor din lunca si delta Dunarii, si de la limane (limanele Basarabiei si ale Dobrogei de la nordul si sudul gurilor Dunarii). Conform principiilor ecologice ale lui Haeckel, acest plan a dublat in zece ani productia de peste si de icre negre, fara sa distruga mediile si indeosebi locurile de inmultire ale pestilor. Cherhanalele cooperative au inbunatatit situatia pescarilor, astfel ca sistemul Antipa, foarte avansat pentru timpul sau, a fost preluat de regimul comunist in 1947 si dezvoltat pana in anii 1965. Dar ulterior a fost inlocuit cu sistematizarea desecarilor, a indiguirilor si a canalizarilor. Politica ecologica de optimizare a fenomenelor naturale, numita de Grigore Antipa geonomie a fost inlocuita cu una de contrariere a lor, care a dus logic la accelerarea curentelor pe canale, la eutrofizarea zonelor stagnante, si la prabusirea productivitatii pestelui (partial compensata astazi prin piscicultura).

A fost director al Muzeului National de Istorie Naturala (1892 – 1944). Principiile si inovatiile sale muzeologice, privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul si explicarea colectiilor, au starnit interesul specialistilor straini, care i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturala, care a fost publicata in 1934, purtand titlul Principes et moyens pour la reorganisation des musees d’histoire naturelle. Pornind de la reorganizarea muzeului bucurestean, in 1907 apar, pentru prima data, dioramele biologice, care au reprezentat o noua etapa in evolutia si organizarea muzeelor de istorie naturala. Primele diorame prezentau viata de pe piscurile muntilor Carpati, din regiunea colinelor, din Baragan, precum si din zona inundabila a Deltei Dunarii. De asemenea, in Muzeul de Istorie Naturala exista si numeroase diorame care infatisaza fauna din regiunile de tundra, prerie, savana sau din desertul Sahara. Datorita acestei prezentari deosebite, numeroase muzee europene si americane au solicitat sprijinul savantului roman pentru organizarea colectiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Romane si a mai multor academii din strainatate. A intemeiat scoala romaneasca de hidrobiologie si ihtiologie. L-a recomandat ca sef de sectie pe oceanologul si biologul Mihai C. Bacescu.

Sursa: wikipedia.org