A doua Conferință de Crăciun în România – De aici spre Eternitate

Categories: Noutati

Luni 8 decembrie 2014 are loc “A doua Conferință de Crăciun în România”, eveniment organizat sub înaltul patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României. Invitatul conferinței, profesorul Joseph Ivor Silk este unul dintre cei mai importanți cosmologi și astrofizicieni contemporani, laureat al Premiului Balzan pentru cercetările sale asupra Universului timpuriu. Evenimentul este dedicat celei de a 65-a aniversări IFA – primul institut de cercetări de fizică din România si este gazduit de Ateneul Roman. Membrii și simpatizanții CSC care doresc să participe la eveniment sunt invitati să își anunțe prezența (nume, prenume, e-mail și număr de telefon) până joi 4 decembrie 2014 printr-un e-mail la adresa pr@complexity.ro. Accesul la conferință este gratuit dar se face pe bază de invitație.

Conferințele de Crăciun în România, la Ateneul Român

Conferințele de Crăciun ale Royal Institution au fost inaugurate de Michael Faraday în anul 1825, când exista doar prea puțină preocupare pentru educația științifică a tinerilor, dar și a populației în general. Au avut loc de atunci în fiecare an, cu excepția anilor celui de al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1966, Conferințele de Crăciun au fost televizate de BBC. În spiritul conferințelor organizate de Royal Institution, România devine astfel prima țară din afara Marii Britanii care organizează asemenea manifestări publice.

Societatea „Ateneul Român” s-a născut din ideea fundamentală a Conferinţelor publice, așa cum le numea Constantin Esarcu, „pentru popor şi repet pentru popor”. De la bun început, fondatorii săi și-au propus construirea la București a unui adevărat „palat al ştiinţelor şi artelor”. Acesta a fost Ateneul Român. Inaugurarea a avut loc în anul 1888, în sălile sale organizându-se conferinţe, concerte simfonice ale Societăţii Filarmonice Române, expoziţii de pictură. Acest edificiu, ridicat – simbolic! – pe o proprietate a familiei Văcăreștilor, cum spunea Constantin Esarcu, urma să fie „închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei”. Institutul de Fizică Atomică, de unde a pornit ideea primei Conferințe de Crăciun la Ateneu, a fost ridicat tot pe domeniul unui mare protector al culturii românești – Ion Oteteleșanu.

Cine este Joseph Silk?

Joe Silk

Sursă foto: Oxford Astrophysics website

Profesorul Silk, unul dintre cei mai importanți cosmologi și astrofizicieni contemporani. A studiat Matematica la Universitate Cambridge (1960-1963) și a obținut doctoratul în Astronomie la Universitatea Harvard (1968). În 1970 a devenit cercetător și apoi (1978) Șeful Catedrei de Astronomie la Universitatea Berkley. După o carieră de 30 de ani în Statele Unite, a revenit în Marea Britanie, preluând Catedra Savilliană la Oxford în 1999, an în care a devenit Membru al Royal Society. În 2010 s-a alăturat și Universității Johns Hopkins ca Profesor Homewood de Fizică și Astronomie. Activitatea sa de cercetare este dedicată în cea mai mare parte Cosmologiei și Astrofizicii Particulelor, domeniile sale predilecte fiind CMB – Radiația Cosmică de Fond („relicva” Big Bang-ului), formarea galaxiilor și Dark Matter – materia întunecată. A publicat peste 700 de lucrări științifice dar și o serie de cărți dedicate unor largi audiențe și devenite imediat best-seller-uri: „The Big Bang”, „On the Shores of the Unknown: A Short History of the Universe”, „Cosmic Enigmas” și „The Infinite Cosmos”. În anul 2011 a primit Premiul Balzan pentru cercetările sale asupra Universului timpuriu. (Premiul Internațional Balzan, în valoare de un milion de franci elvețieni, se acordă anual pentru realizări remarcabile în domeniile culturii, studiilor umaniste și cel al științelor naturale, ca și pentru activități destinate păcii și înțelegerii între oameni.)

Fellow al American Physical Society și al Academiei Americane de Arte și Științe și Membru de Onoare al Societății Franceze de Fizică, Joseph Silk este co-Cercetător Principal al Satelitului Planck și membru al Comitetului Științific de Supraveghere pentru Camera 3 de Câmp Larg a Telescopului Spațial Hubble. Este considerat ca fiind cel care a determinat transformarea cosmologiei într-o știință de înaltă precizie. Lui i se datorează de asemenea progrese importante ale primelor studii care au încercat să lămurească înțelegerea Materiei Întunecate, făcând posibile experimente de mare anvergură cu noi tipuri de telescoape.