VIITORUL, ÎNTÂMPLAT DEJA

  • 18:30

 

Cafeneaua Complexitatii Brasov

VIITORUL, ÎNTÂMPLAT DEJA

SCIENTRY (=SCIENCE & POETRY) OF (FORE) SIGHT

Invitat: dr. Ioana Sanda Avram

Moderator: dr. Florin Munteanu

Întâlnirea se va transmite live, online, pe pagina de Facebook a Centrului pentru Studii  Complexe (http://facebook.com/StudiiComplexe). Accesul in locatie se va face pe baza de invitatie. 

Cea mai mare provocare a trecerii în noua paradigmă este de fapt, relația noastră cu timpul.

Obișnuiți cu linearitatea Trecut – Prezent – Viitor, suntem cu totul bulversați de faptul că trebuie să acceptăm lucruri care scapă de sub controlul înțelegerii noastre, cum ar fi faptul că viitorul începe să-și impună formele încă din trecut, că prezentul este chiar trecutul unor forme ale viitorului care se manifestă deja, iar pentru a afla ce este posibil să urmeze istoric, studiem prezentul ca pe o ”antichitate” a viitorului, prin metode ca ”Archeologia viitorului”. Așa se face că reprezentarea noastra mentală despre aceasta relație este grav avariată. Vorbim acum de o viziune de ansamblu, în care trecutul, prezentul, viitorul sunt percepute ca un tot, ”la vedere”.

Până acum nu demult, făceam proiecții în viitor, bazate pe datele prezentului și căutam soluții să le putem împlini. Atitudine acestui moment presupune în primul rând cunoașterea, înțelegerea și asumarea formelor viitorului, apoi evaluarea propriilor abilități care pot fi utile pentru supraviețuire sau performare, efortul de a îmbunătăți afectiv și spiritual relația cu acest viitor, integrarea stenică în noile structuri.

Noile tehnologii, mutațiile relaționale, viteza cu care acestea ne bântuie orice speranță de viață tihnita în vreun stil de viață (pe care nici măcar nu am putut să îl asimilăm complet că s-a transformat deja), faptul că nu putem ”cuprinde” nici pe departe formele momentului, ne induce permanent o stare de nesiguranță și temere că vom fi marginalizați sau excluși, că vom deveni spectatori la o viață, care nu mai este a noastra.

Puțini oameni acceptă senini darul de a se bucura de facilitățile noilor tehnologii, fără a renunța la propriile valori și la propriul confort REAL. Suntem permanent bulversați, privind cu oarecare invidie și nesiguranță la fiecare nouă generație care manipulează din ce în ce mai precoce, instrumente, tehnici și tehnologii care pe noi ne solicită uneori dincolo de ceea ce putem face, sau înțelege.

Este vorba de viteza cu care se intamplă transformările din jurul nostru, de uraganul care spulberă tot ce părea sigur sau permanent. Trebuie să știm pentru ce formăm oameni noi, care va fi ”kitul de supraviețuire” al fiecărei generații și ce am putea aștepta de la cei care sunt acum copii.

Viitorul disruptiv este mult mai aproape, iar ceea ce trebuie făcut este să învățăm cum să îi facem față, fără să ne distrugem, nici ca ființe individuale, nici ca rasă.

Trăim, de fapt, ceea ce Alvin Toffler ne expica că vom trăi, în scrierile sale ”Șocul Viitorului” și ”Al treilea Val”

De la prognoză, la viziune de viitor, Futurologia, Știintele Viitorului, definesc un domeniu foarte vast – care completează formele culturii actuale – din pespectiva focalizării interesului către viitor, prin definirea tendințelor, prin depistarea noului emergent și prin descrierea lui ca viziune, prin intermediul noilor mituri.

Astfel, putem ”vedea” ceea ce firesc, urmează.

Tendinţele sunt o formă vizionară a dinamicii unei societăţi. Poetic vorbind, reprezintă relaţia directă cu formele viitorului, instrumentul prin care specialiştii „interoghează” viitorul şi îl descriu, „tradus” în limbaje pe care cei interesaţi să le poată „citi”.

Sunt naraţiuni despre realitatea de mâine, în care fiecare dintre noi e aproape sigur ca va ajunge, povestea unui anotimp viitor, în care scenografia şi atitudine a de viaţă va fi reală, se va întâmpla, că ne place sau nu.

În realitate, tendințele culturale sunt prognoze de perspectivă, având misiunea de a determina reperele unei societăți viitoare, în scopul de a pregăti jucătorii-cheie implicati, industriile și opinia publică pentru confruntarea cu ”șocul viitorului”.

Multe corporaţii se folosesc de Studiile vitorului pentru a-şi elabora strategiile manageriale de risc şi pentru a identifica factorii care sunt puţin probabil să se întâmple, dar dacă totuşi se întâmplă pot deveni riscuri cu impact major.

Cum va fi lumea de mâine? care va fi spiritul acelor vremuri (Future Zeitgeis)? Care vor fi profesiile în care ne vom împlini? Ce tip antreoprenorial va face să prospere o întreagă civilizație?

Futurologia nu este doar prognoză și nu răspunde doar la curiozitatea pentru ce ne-ar putea rezerva viitorul. Este o platformă puternică, specifică noii culturi care tocmai s-a născut – instrument identitar de autodefinire a unui ”spațiu personal” (material, virtual, și spiritual), loc posibil de împlinire al speranțelor, aspirațiilor și dorințelor fiecăruia. Acest lucru presupune o altfel de asumare a misiunii proprii, acceptând necunoscutul, ca pe o oportunitate, viața ca pe o creștere, nu ca pe un pachet de încercări dureroase.

Toare acestea vor fi utile doar dacă identitar, ne definim corect, dacă înțelegem ce căutăm pentru a ne împlini, ca individ și ca specie.

Trebuie să descoperim și să traducem semnele schimbării, noul emergent, în limbaj cultural, astfel încât să ne integrăm fluid în formele viitorului, care de cele mai multe ori sunt fără limbaj cunoscut.

Datorită unui paradox, una dintre ”scriiturile” cel mai ușor descifrabile, este limbajul tendințelor de modă. Prin natura permanenței sale pe ”valul schimbării”, moda (în înțelesul său de ”curent cultural”, scanează, definește și traduce SCHIMBAREA în limbaj metasimbolic, de la aparență, la formele artistice ale lumii noastre, până la modul în care ne exercităm funcțiile vitale, totul ne vorbește despre lumea de mâine, despre realitatea, care nu mai seamănă cu ceea ce știm despre ea.

Body electric - by Clara Daguin

Body electric – by Clara Daguin

Descifrând aceste semne, ne va fi mult mai ușor să îmbrățișăm schimbarea ca pe o formă vitală a remodelării naturale.

Nu este vorba de a ”ghici” în semne, Studiile viitorurilor (posibile) vorbesc despre ce facem noi înșine, pentru a le trăi cu ”toate motoarele pornite”, încercând să eliminăm boala, suferința, violența sau lipsurile din noua agendă. Dar mai ales pierderea de sine.

Futurologia nu propune modele ”scornite” din neant, fantasme SF, sau lumi credibile de jocuri digitate, ci structurează modele infinite, bazate pe fundamentul tuturor datelor și experiențelor de până acum, încriptate în ADN, ”latențe spirituale ”sau în tipologii de relaționare.

Aceste modele, posibile, probabile și prognozabile se înscriu ca vectori în dinamica mișcării lumii, și sunt exprimate ca direcții, tendințe în limbaj cât mai clar, deși în viitorul apropiat acesta va fi înlocuit cu reprezentările noului.

 

Vă așteptăm la cafenea pentru a explora posibile raspunsuri la aceste intrebari !

Dr. Ioana Sanda Avram, designer, visual artist, futurology culture researcher, trendwacher, forsight practicioner, complexity science applicant, fusionist, fashion expert

 

Dr. Ioana Sanda Avram   este designer, profesor implicat în cercetare, cu vastă activitate în domeniu modei. Este specialistă in moda vestimentară, practicând pe parcursul unei cariere de 35 de ani meserii complexe, legate de inovaţie şi cercetare în arii diverse ale modei, culturii, artei, educaţiei de modă, cu focalizare pe moda vestimentară şi domenii conexe. Este doctor în arte vizuale, teoretician de modă, trend manager, cu practică în managementul de modă, în prognoză culturală, cercetare, inovaţie, educaţie de modă, promotor al conceptului de „ştiinţe ale modei”, autoare a unor concepte şi strategii de revigorare a meşteşugurilor tradiţionale prin procedee de design, autoarea unor studii legate de educaţia specifică creativilor angrenaţi productiv în industriile creative (inovare productivă), precum şi a unor strategii de eficientizare a sectorului creativ.