Victor Babes – autorul primului tratat de bacteriologie din lume

Tags: , , , , , ,

Categories: Personalities

Centrul pentru Studii Complexe_Oameni de Stiinta Romani_Victor_BabesVictor Babes (n. 4 iulie 1854, Viena – d. 19 octombrie 1926, Bucuresti) a fost un bacteriolog si morfopatolog roman, membru al Academiei Romane din 1893. A fost fiul lui Vincentiu Babes.

In colaborare cu Victor Andre Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile si rolul lor in anatomia si histologia patologica a bolilor infectioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei stiinte. De asemenea, este fondatorul scolii romanesti de microbiologie.

Biografie

Victor Babes s-a nascut in 1854 la Viena. A fost fiul lui Vincentiu Babes, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde si-a luat doctoratul.

Babes isi incepe cariera stiintifica in Budapesta ca asistent in laboratorul de Anatomie Patologica (1874 – 1881). In urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie si pleaca la Paris unde lucreaza un timp in laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Impreuna cu acesta publica primul tratat de bacteriologie intitulat Les bacteries et leur role dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).

In anii 1885 – 1886 lucreaza in Berlin in laboratoarele lui Rudolf Virchow si Robert Koch. In 1881 primeste titlul de conferentiar (docent privat) iar in 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. In 1887 Victor Babes este chemat la Bucuresti ca profesor la catedra de Anatomie Patologica si Bacteriologie.

Activitate stiintifica

Activitatea stiintifica a lui Victor Babes a fost foarte vasta, cu un accent deosebit in problemele de tuberculoza, lepra, vaccinare anti-rabica si seroterapie anti-difterica. A demonstrat prezenta bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave si a pus in evidenta peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebita importanta este descoperirea unei clase de paraziti – sporozoari intracelulari nepigmentati – care cauzeaza febra de Texas la pisici si alte imbolnaviri la animale vertebrate. La Congresul International de Zoologie din Londra (1900) acesti paraziti sunt clasificati in genul Babesia.

In 1892 publica impreuna cu Gheorghe Marinescu si Paul Blocq un Atlas de Histologie patologica a Sistemului Nervos. A editat timp de mai multi ani Analele Institutului de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti.

Victor Babes, datorita formatiei sale stiintifice de baza, a creat conceptia ce poate fi denumita “patomorfologia procesului infectios”, sinteza a microbiologiei cu histopatologia.

Activitatea lui Babes a influentat si dezvoltarea medicinei veterinare, imprimandu-i orientari noi, strans legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabica in tara noastra, ameliorand metoda prin asocierea, in cazurile grave, cu seroterapia.

Prin cercetarile sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.

In anul 1893 este ales membru titular al Academiei Romane. A fost membru al Academiei Romane, membru corespondent al Academiei de Medicina din Paris si ofiter al Legiunii de Onoare (Franta).

Conceptii filozofice si atitudine militanta

Pe langa activitatea stiintifica, Babes a fost preocupat de imbunatatirea starii sanitare a populatiei, in special in combaterea si prevenirea pelagrei. Studiind cauzele acestei boli, care (ca si tuberculoza) avea extindere in masa, a subliniat esenta sociala a acesteia si in 1907 a sustinut:

“Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rusini nationale, vi-l dau eu: improprietarirea taranilor.”

De asemenea, Babes s-a preocupat indeaproape de problemele medicinii profilactice, abordand probleme ca: alimentarea cu apa a localitatilor, organizarea stiintifica a luptei antiepidemice etc.

Conceptia sa filozofica, inscrisa pe linia materialismului este expusa in lucrarile: Consideratiuni asupra raportului stiintelor naturale catre filozofie (1879) si Credinta si stiinta (1924). Babes a combatut agnosticismul lui Kant, teoria ideilor innascute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum si fideism. A sustinut in mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii si al cauzalitatii.

Sursa: wikipedia.org